Acasa

Centrul de Consiliere

Despre carieră

Atestate limbi straine

LEGATURI

Atestate limbi straine

Cum îţi certifici cunoştinţele de limbă străină ca să te angajezi în străinătate

Discutând cu o parte din studenţii noştri înainte de un workshop, a reieşit - ceea ce oricum era deja de multă vreme evident ca tendinţă - că mulţi dintre ei urmează facultatea în primul rând pentru a profesa în străinătate aceeaşi meserie, dar pe bani mult mai mulţi.

Aşa stând lucrurile este părerea noastră, aici, la Centrul de Consiliere si Orientare Profesională al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, că se impune nevoia unui articol cu rol de informare sau poate chiar de atenţionare asupra felului în care aceia dintre studenţi care ţintesc către asta ar trebui să se pregătească.

Ne vom ocupa însă aici doar de o parte a pregătirii, şi anume cea care se referă la înlăturarea barierei de limbaj dintre angajator şi noul cadru medical angajat în oricare din statele U.E. Bineînţeles că pregătirea profesională vine pe primul plan (să fim între cei mai buni la toate capitolele); în acelaşi timp, să fim buni vorbitori ai limbii ţării în care avem de gând să profesăm este iar o prioritate de top. Pot fi cel mai bun dintre cei buni, dar cum voi înţelege despre ce e vorba, cum voi răspunde la solicitări şi cum mă voi face util dacă nu înţeleg ce spun ceilalţi? Ar merita adăugat aici, doar pentru conştientizarea importanţei, că nu e de-ajuns doar să mă descurc cât de cât, ci este nevoie să fiu aproximativ egal dacă nu chiar pe picior de egalitate atât cu ceilalţi colegi cu care interacţionez în timpul serviciului, cât şi cu clienţii/pacienţii mei. Altfel nu voi fi maxim de eficient, nu voi putea da (arăta) cât şi ce ştiu.

O primă recomandare ar fi să luăm în serios învăţarea limbilor străine. O dată la facultate, că tot intră în curriculum, şi sunt (sau ar trebui să fie) centrate pe achiziţionarea a cât mai mulţi termeni de specialitate, astfel facilitându-se o uşoară tranziţie către lucrul efectiv în medii profesionale din străinătate şi o uşoară asimilare a literaturii străine de specialitate (pe care e obligatoriu să o studiez). Pe urmă, nu e de neglijat orice formă de pregătire suplimentară pe direcţie lingvistică. De la a merge şi studia cu bursă, în străinătate, profitând de faptul că ai ocazia de a interacţiona profesional cu vorbitori nativi, până la a citi mult în limba străină care te interesează (de preferat literatură de specialitate pentru a forma vocabularul) sau pregătire suplimentară plătită: meditaţii particulare, cursuri online etc.

Pentru ţările membre ale Uniunii Europene, se acceptă la angajare un singur tip de CV, şi anume cel european. Puteţi găsi pe site-ul Centrului de Consiliere şi Orientare Profesională al UMF din Craiova modele şi indicaţii de completare, sau vă puteţi înscrie chiar şi la workshop-uri pe această temă tot aici. De altfel şi întreg internetul este plin de sfaturi practice despre cum se construieşte şi ce se scrie în CV. Un sfat important la capitolul acesta este să vă construiţi un CV bun în limba maternă şi apoi să vi-l traduceţi în limba vizată de voi. Poate fi un plus la angajare să dai angajatorului un CV în limba lui. În timp ce pentru unii angajatori asta este chiar o condiţie obligatorie pentru a trece de prima triere.

Că tot vorbim despre CV, pe lângă toate informaţiile importante legate de ce şcoli, cursuri, formări aţi urmat, cum aţi performat pe la scoală, cu ce rezultate şi toate chestiunile profesionale, după cum probabil ştiţi, un subcapitol este "Aptitudini şi competenţe personale", respectiv: "Limbi străine". Aici, un organism internaţional pe nume Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine (Common European Framework of Reference for Languages - CEFR) spune că cei care învaţă o limbă străină pot fi împărţiţi în trei mari categorii (A - începător, B - mediu, C - avansat), care la rândul lor se mai pot împărţi în câte două. În total şase categorii. La asta se referă acele calificative exprimate prin litere şi cifre care ar trebui obligatoriu să apară pentru fiecare limbă străină trecută în CV-ul vostru. Respectiv A1, A2, B1, B2, C1 şi în final C2 şi care se acordă pe fiecare dintre cele 3 ramuri: înţelegere, scris şi vorbit în limba străină respectivă.

CEFR descrie clar ceea ce un student ar trebui să fie capabil să facă la capitolul înţelegere (ascultare şi citire), vorbire (conversaţie şi discurs) şi scriere la fiecare nivel. Iată:

Sursa: ® https://europass.cedefop.europa.eu/ro/home ® http://europass.cedefop.europa.eu/ro/resources/european-language-levels-cefr
Înţelegere	Ascultare	A1 - Pot să înţeleg expresii cunoscute si propoziţii foarte simple referitoare la mine, la familie şi la împrejurări concrete, când se vorbeşte rar şi cu claritate.
		A2 - Pot să înţeleg expresii şi cuvinte uzuale frecvent întâlnite pe teme ce au relevanţă imediată pentru mine personal (de ex., informaţii simple despre mine şi familia mea, cumpărături, zona unde locuiesc , activitatea profesională). Pot să înţeleg punctele esenţiale din anunţuri şi mesaje scurte, simple şi clare.
		B1 - Pot să înţeleg punctele esenţiale în vorbirea standard clară pe teme familiare referitoare la activitatea profesională, scoală, petrecerea timpului liber etc. Pot să înţeleg ideea principală din multe programe radio sau TV pe teme de actualitate sau de interes personal sau profesional, dacă sunt prezentate într-o manieră relativ clară şi lentă.
		B2 - Pot să înţeleg conferinţe şi discursuri destul de lungi şi să urmăresc chiar şi o argumentare complexă, dacă subiectul îmi este relativ cunoscut. Pot să înţeleg majoritatea emisiunilor TV de ştiri şi a programelor de actualităţi. Pot să înţeleg majoritatea filmelor în limbaj standard.
		C1 - Pot să înţeleg un discurs lung, chiar dacă nu este clar structurat, iar conexiunile sunt numai implicite şi nu semnalate în mod explicit. Pot să înţeleg programe de televiziune şi filme fără prea mare efort.
		C2 - Nu am nici o dificultate în a înţelege limba vorbită, indiferent dacă este vorba despre comunicarea directă sau în transmisiuni radio, sau TV, chiar dacă ritmul este cel rapid al vorbitorilor nativi, cu condiţia de a avea timp să mă familiarizez cu un anumit accent.
	Citire	A1 - Pot să înţeleg nume cunoscute, cuvinte şi propoziţii foarte simple, de exemplu, din anunţuri, afişe sau cataloage.
		A2 - Pot să citesc texte foarte scurte şi simple. Pot să găsesc anumite informaţii previzibile în diverse materiale cotidiene (de ex., reclame, prospecte, meniuri, orare) şi pot să înţeleg scrisori personale scurte şi simple.
		B1 - Pot să înţeleg texte redactate, în principal, într-un limbaj uzual sau referitor la activitatea mea profesională. Pot să înţeleg descrierea evenimentelor, exprimarea sentimentelor şi a urărilor din scrisori personale.
		B2 - Pot să citesc articole şi rapoarte pe teme contemporane, în care autorii adoptă anumite atitudini şi puncte de vedere. Pot să înţeleg proză literară contemporană.
		C1 - Pot să înţeleg texte faptice şi literare lungi şi complexe, sesizând diferenţele stilistice. Pot să înţeleg articolele specializate şi instrucţiunile tehnice lungi, chiar dacă nu se referă la domeniul meu.
		C2 - Pot să citesc cu uşurinţă orice tip de text, chiar dacă este abstract sau complex din punct de vedere lingvistic sau al structurii, de exemplu, manuale, articole specializate şi opere literare.

Sursa: ® https://europass.cedefop.europa.eu/ro/home ® http://europass.cedefop.europa.eu/ro/resources/european-language-levels-cefr
Vorbire	Partici- pare la conver- saţie	A1 - Pot să comunic într-o conversaţie simplă, cu condiţia ca interlocutorul să fie dispus să repete sau să reformuleze frazele sale într-un ritm mai lent şi să mă ajute să formulez ceea ce încerc să spun. Pot să formulez întrebări simple pe teme cunoscute sau de necesitate imediată şi să răspund la asemenea întrebări.
		A2 - Pot să comunic în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare. Pot să particip la discuţii foarte scurte, chiar dacă, în general, nu înţeleg suficient pentru a întreţine o conversaţie.
		B1 - Pot să fac faţă în majoritatea situaţiilor care pot să apară în cursul unei călătorii printr-o regiune unde este vorbită limba. Pot să particip fără pregătire prealabilă la o conversaţie pe teme familiare, de interes personal sau referitoare la viata cotidiană (de ex. familie, petrecerea timpului liber, călătoriile, activitatea profesională şi actualităţi).
		B2 - Pot să comunic cu un grad de spontaneitate şi de fluentă care fac posibilă participarea normală la o conversaţie cu interlocutori nativi. Pot să particip activ la o conversaţie în situaţii familiare, exprimându-mi şi susţinându-mi opiniile.
		C1 - Pot să mă exprim fluent şi spontan, fără a fi nevoie să-mi caut cuvintele în mod prea vizibil. Pot să utilizez limba în mod flexibil şi eficient în relaţii sociale şi în scopuri profesionale. Pot să-mi formulez ideile şi punctele de vedere cu precizie şi să-mi conectez intervenţiile bine de cele ale interlocutorilor mei.
		C2 - Pot să particip fără efort la orice conversaţie sau discuţie şi sunt familiarizat(ă) cu expresiile idiomatice şi colocviale. Pot să mă exprim fluent şi să exprim cu precizie nuanţe fine de sens. În caz de dificultate, pot să reiau ideea şi să-mi restructurez formularea cu abilitate, în aşa fel încât dificultatea să nu fie sesizată.
	Discurs oral	A1 - Pot să utilizez expresii şi fraze simple pentru a descrie unde locuiesc şi oamenii pe care îi cunosc.
		A2 - Pot să utilizez o serie de expresii şi fraze pentru o descriere simplă a familiei mele şi a altor persoane, a condiţiilor de viată, a studiilor şi a activităţii mele profesionale prezente sau recente.
		B1 - Pot să leg expresii şi să mă exprim coerent într-o manieră simplă pentru a descrie experienţe şi evenimente, visele mele, speranţele şi obiectivele mele. Pot să îmi argumentez şi explic pe scurt opiniile şi planurile. Pot să povestesc o întâmplare sau să relatez intriga unei cărţi sau a unui film şi să-mi exprim reacţiile.
		B2 - Pot să prezint descrieri clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să dezvolt un punct de vedere pe o temă de actualitate, arătând avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni.
		C1 - Pot să prezent descrieri clare şi detaliate pe teme complexe, integrând subtemele, dezvoltând anumite puncte şi terminându-mi intervenţia cu o concluzie adecvată.
		C2 - Pot să prezint o descriere sau o argumentaţie cu claritate şi fluentă, într-un un stil adaptat contextului; cu o structură logică eficientă, care să ajute auditoriul să sesizeze şi să retină punctele semnificative.

Sursa: ® https://europass.cedefop.europa.eu/ro/home ® http://europass.cedefop.europa.eu/ro/resources/european-language-levels-cefr
Scriere	A1 - Pot să scriu o carte poştală scurtă şi simplă, de exemplu, cu salutări din vacantă. Pot să completez formulare cu detalii personale, de exemplu, numele, naţionalitatea şi adresa mea pe un formular de hotel.
	A2 - Pot să scriu mesaje scurte şi simple. Pot să scriu o scrisoare personală foarte simplă, de exemplu, de mulţumire.
	B1 - Pot să scriu un text simplu şi coerent pe teme familiare sau de interes personal. Pot să scriu scrisori personale descriind experienţe şi impresii.
	B2 - Pot să scriu texte clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să scriu un eseu sau un raport, transmiţând informaţii sau argumentând în favoarea sau împotriva unui punct de vedere. Pot să scriu scrisori subliniind semnificaţia pe care o atribui personal evenimentelor sau experienţelor.
	C1 - Pot să mă exprim prin texte clare, bine structurate, dezvoltând punctele de vedere. Pot să tratez subiecte complexe într-o scrisoare, un eseu sau un raport, subliniind aspectele pe care le consider importante. Pot să selectez un stil adecvat destinatarului.
	C2 - Pot să scriu texte clare, cursive, adaptate stilistic contextului. Pot să redactez scrisori, rapoarte sau articole complexe, cu o structură logică clară, care să-l ajute pe cititor să sesizeze şi să retină aspectele semnificative. Pot să redactez rezumate sau recenzii ale unor lucrări de specialitate sau opere literare.

Pe site-uri specializate şi nu numai (de exemplu chiar si pe wikipedia.org - http://en.wikipedia.org/wiki/Common_European_Framework_of_Reference_for_Languages) puteţi găsi informaţii complete despre mult mai multe limbi decât cele comune (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană), informaţii care cuprind orientativ şi un număr de ore necesar pregătirii fiecărui nivel, dar şi echivalenţe între eventuale atestări pe continente diferite, sau între diferite teste susţinute pentru aceeaşi limbă străină.

Care sunt însă testele acceptate? Ei bine, să le luăm pe rând:

1. Pentru ENGLEZĂ avem cele mai multe variante.

Cambridge English (http://www.cambridgeenglish.org/) este un departament al universităţii Cambridge. Cunoscut si sub numele de ESOL (English for Speakers of Other Languages). Ei oferă atestări recunoscute peste tot în lume de către mii de angajatori, univerităţi şi ministere ca fiind o dovadă a abilităţii de a folosi limba engleză.

IELTS - International English Language Testing System - este recunoscut de către universităţi şi angajatori din mai multe ţări, printre care Australia, Canada, Irlanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Acesta este, de asemenea, recunoscut de către diferite organisme profesionale, autorităţi de imigrare şi alte agenţii guvernamentale.
CPE - Cambridge Proficiency English - este cel mai greu dintre toate testele de engleză. Se spune că, dacă îl treci, ai o engleză atât de bună încât ai putea preda şi altora. Cunoaşterea limbii engleze la acest nivel va fi suficient de bună pentru a studia cu succes la orice universitate britanică.
CAE - Cambridge Advanced English - Dacă poţi comunica cu încredere în limba engleză pe probleme de serviciu sau de studiu, atunci, cel mai probabil, acest test este pentru tine.
FCE - First Cambridge English - Prima şi cea mai importantă atestare în limba engleză.
PET - Preliminary English Test - Acest test se adresează celor care cred că au cunoştinţe medii de limbă engleză. Asigură cunoaşterea limbii engleze la un nivel la care te poţi descurca cu brio în vacanţe în oricare din ţările unde se vorbeşte engleza.
KET - Key English Test - Este cel mai uşor dintre toate examenele Cambridge. Este un test care te ajută să-ţi dai seama dacă ţi-ai început studiile cu succes, dacă merg bine şi ai reşit să-ţi însuşeşti cunoştinţe de bază.
Michigan - Cambridge Michigan Tests - Oferă testări pentru două niveluri: mediu-superior (B2), prin testul ECCE (Examination for the Certificate of Competency in English) şi avansat (C2), prin testul ECPE (Examination for the Certificate of Proficiency in English). Atenţie: limba folosită aici este engleza americană.
BEC - Business English Certificate - Este un test individual care, după cum îi spune şi numele, se concentreză pe limbajul specific mediului de afaceri al limbii engleze.
TOEFL^® - Test Of English as Foreign Language - Un test esenţial pentru intrarea la universităţi din US, care foloseşte un limbaj academic. Măsoară abilitatea vorbitorilor nenativi de engleză de a folosi şi înţelege engleza americană aşa cum este ea folosită în colegiile şi universităţile americane. Multe agenţii guvernamentale, programe de bursă etc. folosesc scorurile obţinute la TOEFL^® pentru a stabili nivelul de competenţă în engleza americană.
TOEIC^® - Test of English for International Communication - Este un test format din întrebări inspirate din situaţii diverse de viaţă sau de lucru în mediul internaţional (întalniri, călătorii, conversaţii telefonice etc.).
BULATS - Business Language Testing Service - Este un test care se adresează companiilor şi organizaţiilor. Conceput pentru a-i ajuta pe angajatori să afle rapid nivelul abilităţilor lingvistice ale angajaţilor sau ale potenţialilor candidaţi pentru un post, aici nu există "reuşit" sau "respins", ci, în urma testării, candidatul primeşte unul din calificativele CEFR (A1, A2, B1, B2, C1, C2). Este destinat tuturor acelora care caută un loc pe piaţa internaţională a muncii. Într-un interval de 60-90 de minute BULATS vă testează cunoştinţele lingvistice relevante pentru activitatea dvs. profesională. Imediat după test primiţi rezultatul, împreună cu o descriere a nivelului dvs. lingvistic. Testul BULATS este disponibil pentru patru limbi de circulaţie internaţională: engleză, franceză, spaniolă şi germană.

2. Limba FRANCEZĂ poate fi evaluată cu ajutorul a două teste - DELF şi DALF. Institutul Francez din România explică faptul că cele două teste sunt complementare, şi respectă prevederile CEFR încă din anul 2005. Aceste diplome sunt valabile pe termen nelimitat. Sunt recunoscute internaţional şi untilizate de către ministerele de externe responsabile de educaţie.

DELF - Diplome d'etudes en langue francaise - Oferă atestare pentru primele patru niveluri (A1, A2, B1, B2), împărţite pe vârste (copii, adolescenţi, adulţi).
DALF - Diplome approfondi de langue francaise - folosit pentru nivelurile avansate de competenţă C1 şi C2.

Mai există însă şi alte tipuri de teste, fiecare adresând nevoi diferite:

DFP - Diplome de Francais Professionnel - Propus de Camera de Comerţ şi industrie din Paris. Este specializat pe diferite arii şi domenii de interes (situaţii curente ale vieţii sociale şi profesionale, afaceri, juridic, turism şi hotelier, secretariat, medical) în opt tipuri diferite de teste.
TCF - Le Test de Connaissance de la langue Francaise - Este conceput de o instituţie aparţinând Ministerului Educaţiei Naţionale din Franţa pentru a determina nivelul general de cunoaştere a limbii franceze. Potrivit celor ce doresc o evaluare rapidă a cunoştinţelor de franceză şi o clasificare pe unul din cele şase niveluri CEFR.
TEF - Test d’Evaluation de Francais - permite evaluarea nivelului de cunoştinţe de franceză pentru orice vorbitor nenativ în conformitate cu CEFR. Potrivit pentru nevoi de studiu în universităţi străine, pentru emigrare sau pentru nevoi profesionale.
BULATS - Business Language Testing Service - idem pct. 1.

3. GERMANA poate fi evaluată şi atestată prin intemediul Goethe Institut din România, iar testele prin care se poate face asta sunt două la număr:

Goethe-Zertifikat - Este un test modular. Există Goethe-Zertifikat A1, Goethe-Zertifikat A2, etc. până la C2. Se recomandă înscrierea la o pretestare pentru a stabili nivelul de cunoştinţe de germană al candidatului, astfel evitându-se situaţia în care un eventual candidat pică examenul pentru că susţine examen pentru C1, deşi nivelul său este B2.
DaF sau TestDaF - Test Deutsch als Fremdsprache - Examenul TestDaF este un examen de nivel avansat. Examenul cuprinde al patrulea (B2) şi al cincilea (C1) nivel din cele şase niveluri ale scalei de competenţe lingvistice definite de CEFR şi este recunoscut ca şi atestat de limbă germană pentru admiterea la oricare dintre facultăţile din Germania. Pentru promovarea examenului nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate.
BULATS - Business Language Testing Service - idem pct. 1.

4. Pentru limba SPANIOLĂ Institutul Cervantes pune la dispoziţie:

DELE - Diplomas de Espanol como Lengua Extranjera - diplomele DELE se acordă de către Institutul Cervantes şi sunt recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Spania. O astfel de diplomă este un certificat oficial, recunoscut pe plan internaţional, prin care puteţi dovedi gradul de cunoaştere a limbii spaniole (A1 până la C2). Diplomele de Spaniolă ca Limbă Străină (DELE) au o valabilitate nelimitată – nu expiră niciodată.
BULATS - Business Language Testing Service - idem pct. 1, cu precizarea că acesta nu face parte din serviciile oferite de Institutul Cervantes, ci de Universidad de Salamanca.

5. Şi pentru a ne certifica limba ITALIANĂ avem câteva posibilităţi, în funcţie de instituţia care a construit şi eliberează atestatul.

Astfel avem de la Università per Stranieri di Perugia:

CELI - Certificato di Lingua Italiana - sunt certificate de cunoaştere generală a limbii italiene care se adresează adulţilor şcolarizaţi. Atestă competenţa şi capacitatea de folosire a limbii şi sunt utilizabile pentru muncă şi studii. Atestatele CELI se împart la rândul lor în mai multe categorii, în funcţie de cadrul de utilizare.
CIC - Conoscenza dell’italiano Commerciale - Verifică cunoştinţele de nivel intermediar din mediul de afaceri pentru profesioniştii capabili să se mişte liber pe piaţa muncii sau în mediul organizaţional. Utilizatorul CIC este capabil să facă faţă situaţiilor de comunicare, atât verbale cât şi scrise, de preferinţă limitate la domeniul lor de interes din lumea de bussiness.

Università per Stranieri di Siena propune testul:

CILS - Certificazione di Italiano come Lingua Straniera - oferă o certificare oficială ce atestă gradul de competenţă lingvistică şi de comunicare în limba italiană ca limbă secundară. A fost prima certificare italiană care a aderat la cele şase niveluri propuse de CEFR.

Încă două teste mai pot oferi certificări, şi anume IT - aparţinând Università degli Studi Roma Tre, sau PLIDA (Progetto Lingua Italiana Dante Alighieri) aparţinând Societa Dante Alighieri.

Dintre toate acestea, totuşi, CILS şi CELI sunt cele mai cunoscute. Ele confirmă cunoaşterea limbii italiene de către străini şi sunt recunoscute de Ministerul Afacerilor Externe al Italiei. Certificatele pot fi utilizate în scopuri profesionale, educaţionale şi personale. Certificatele CELI sînt recunoscute oficial de către universităţile, companiile internaţionale şi structurile guvernametale din lumea întreagă. Deţinerea unui certificat de tip CILS sau CELI vă poate ajuta să intraţi la studii în universitate sau colegiu, vă poate îmbunătăţi competenţele profesionale şi vă pot ajuta să aflaţi nivelul de cunoaştere a limbii italiеne.

Ca o încheiere, reţineţi câteva aspecte:

Cunoştinţele de limbă străină se deteriorează datorită trecerii timpului şi a neactualizării informaţiilor (cf. teoriei din psihologie despre funcţionarea memoriei). Aşa încât cea mai bună strategie este să ne pregătim serios, cu regularitate şi să exersăm intens până în momentul angajării pe postul din străinătate pe care îl vizăm. Evident că, ulterior, interacţiunea zilnică de la serviciu va acoperi această nevoie.

Este bine să ne urmărim permanent progresul şi nivelul de cunoaştere al limbii străine atât pentru a ne putea pregăti mai bine, şi deci pentru a putea avansa, dar şi pentru a şti dacă ne calificăm pentru un anume loc de muncă. Dacă acolo se cere nivel C2 iar eu am abia B2, este clar că nu voi trece de selecţie. Acest lucru se poate realiza uşor cu ajutorul testelor gratuite puse la dispoziţie pe internet de diverse situri. Reţineţi însă că o testare serioasă care oferă un certificat valid, recunoscut internaţional, se face contra cost, într-un cadru bine organizat, şi durează un timp considerabil (de ordinul orelor).

Marile institute despre care am vorbit mai sus: Cervantes, Goethe, Cambridge etc. oferă şi cursuri pentru limba străină aferentă pentru care, mai apoi eliberează certificate în urma testării cunoştinţelor. Este de presupus, pe cale de consecinţă logică, cum că o astfel de pregătire se concentrează şi mai bine pe cunoştinţele necesare obţinerii calificativelor decât o pregătire oferită de un profesor meditator de exemplu.

Aşa încât, poate, o strategie de succes ar fi, pe cât posibil, să învăţaţi în astfel de instituţii şi să vă testaţi tot în astfel de instituţii. Intermedierea şi intermediarii pot duce la pierderi (resurse materiale, informaţie, timp).

Nu toţi angajatorii recunosc toate certificatele puse la dispoziţie de diverse institute străine sau firme. Astfel că e bine să ne certificăm cunoştinţele de limbă cu testul cerut. Dacă eu, de exemplu, am certificat BULATS pentru engleză şi angajatorul cere CPE, sunt nevoit să-mi obţin şi un astfel de certificat. Aşa că, cel mai bine ar fi să mă testez înainte de angajare cu testul agreat de angajator.

Realitatea este că învăţarea unei limbi străine, testările şi certificările sunt toate şi nişte forme de comerţ. Se cumpără şi se vând servicii. Unele dintre ele expiră într-un anumit interval de timp (certificatele îşi pierd valabilitatea) şi trebuie reluată testarea. Tocmai de aceea este indicat să vă testaţi ori cu teste care nu expiră, ori, poate cel mai bine, direct înainte de angajare.

Nu toate testele sunt şi echivalente între ele. O certificare cu un anumit test nu garantează faptul că obţii acelaşi calificativ şi cu un alt test. Din nou: grijă la ce anume cer angajatorii ţărilor unde vreţi să practicaţi.

Costurile şi modalităţile de desfăşurare a testelor de certificare a nivelului de cunoaştere a unei limbi străine sunt de obicei afişate pe site-urile instituţiilor care oferă astfel de certificate.

SURSE:

https://europass.cedefop.europa.eu/ro/home

http://en.wikipedia.org/wiki/Common_European_Framework_of_Reference_for_Languages

http://www.bulats.org/

http://www.examenglish.com

http://www.cambridgeenglish.org

http://www.institutfrancais-roumanie.com

http://www.ciep.fr

http://www.fiaf.org

http://www.francais.cci-paris-idf.fr

http://www.goethe.de/

http://www.goethe.de/lrn/prj/pba/bes/tdf/mat/enindex.htm